Comerț exterior

Politica comercială a Republicii Moldova este componenta politicii economice care vizează sfera relaţiilor economice externe şi presupune totalitatea reglementărilor, instrumentelor şi măsurilor de politică comericală care urmăresc promovarea schimburilor comerciale externe şi stimularea dezvoltării economiei naţionale la adăpost de concurenţa străină. 

În această ordine de idei, politica comercială a Republicii Moldova are drept scop promovarea relaţiilor economice externe, în special prin impulsionarea exporturilor, protejarea economiei naţionale de concurenţa străină, prin reglementarea şi monitorizarea importului, precum şi menţinerea echilibrului  balanţei comerciale.

Astfel, din 26 iulie 2001, Republica Moldova este membru cu puteri depline al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, care militează pentru liberalizarea comerţului cu bunuri şi servicii, prin desfiinţarea barierelor şi elaborarea de noi reguli în domeniile aferente comerţului. Totodată, Acordurile OMC prevăd un mecanism comun de reglementare a diferendelor, prin care membrii îşi apără drepturile şi reglementează divergenţele care apar între ei.

În acest context, noua redacţie a Acordului privind zona de comerț în cadrul CSI, semnat la 18 octombrie 2011, presupune facilitarea comerţului regional prin îmbunătăţirea relațiilor comerciale între statele semnatare, păstrarea taxei vamale zero la peste  10 mii grupe de mărfuri, prevede reducerea şi anularea graduală a taxelor pentru produsele care fac excepție din regimul de liber schimb, precum și neaplicarea noilor restricții în comerț. Datorită noului Acord a fost redus numărul de acorduri bilaterale existente anterior, care reglementau relațiile comercial-economice cu țările CSI. Totodată, Acordul prevede mecanismele de soluționare a litigiilor comerciale în cadrul  platformei OMC și în limitele mecanismelor și procedurilor agreate de părți.

Acordul de liber schimb central-european CEFTA, la care Republica Moldova este parte din anul 2007, are drept obiectiv augmentarea comerţului cu mărfuri şi servicii şi impulsionarea investiţiilor între ţările-membre CEFTA, precum şi eliminarea barierelor şi a distorsiunilor din calea comerţului şi facilitarea circulaţiei mărfurilor în tranzit şi a circulaţiei transfrontaliere a mărfurilor şi serviciilor între teritoriile Părţilor.

Totodată, prin amendarea Regulamentului 980/2005 şi Deciziei Comisiei 2005/924/EC, Consiliul Uniunii Europene a fost adoptat Regulamentul nr.55/2008 din 21 ianuarie 2008 privind introducerea Preferinţelor Comerciale Autonome (ATP) pentru Republica Moldova. 

Regulamentul în cauză acordă preferinţe comerciale autonome prin retragerea plafoanelor tarifare pentru produsele industriale şi prin ameliorarea accesului la piaţa comunitară pentru produsele agricole. Astfel, produsele originale din Republica Moldova au obţinut acces liber pe pieţele Uniunii Europene cu excepţia anumitor produse pentru care au fost stabilite contingente tarifare şi fructele şi legumele în stare proaspăta sau refrigerată la importul cărora se va aplica  taxa vamală cu excluderea componentului ad valorem (specificate în Hotărârea Guvernului nr. 262 din 07.03.2008  privind administrarea cotelor tarifare la exportul mărfurilor în Uniunea Europeană).

Perspective:

Acordul de instituire a unei Zone de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (DCFTA) cu Uniunea Europeană, parafat la 29 noiembrie 2013, în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, este parte a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Acesta va oferi Republicii Moldova cadrul necesar pentru modernizarea relaţiilor sale comerciale şi pentru dezvoltarea sa economică graţie deschiderii pieţelor prin excluderea taxelor vamale şi a cotelor, şi printr-o armonizare cuprinzătoare a legislaţiei, normelor şi reglementărilor naţionale cu legislaţia europeană din sectoarele aferente comerţului.

Acordul de comerţ liber între Republica Moldova şi Republica Turcia, care presupune facilitarea comerţului regional prin îmbunătăţirea relațiilor comerciale între statele semnatare, este determinat de angajamentele Turciei faţă de Uniunea Europeană, conform cărora partea turcă urmează să-şi racordeze politica sa comercială la cea comunitară, iar alinierea respectivă va include şi acordurile comerciale preferenţiale pe care Uniunea Europeană urmează să le semneze cu ţările terţe, inclusiv şi cu Republica Moldova.

Anexe: