Ministrul Sergiu Gaibu despre tranziția spre munca legală: ”Sunt multipli factori care trebuie luați în considerație la dezvoltarea măsurilor pentru stimularea muncii legale”

04/11/2022

Reducerea muncii ilegale în Moldova a fost subiectul Conferinței internaționale „Moldova trece pe alb: Soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală”. La eveniment au participat președinta Republicii Moldova Maia Sandu, miniștri, reprezentanți ai delegației UE, ai organizațiilor internaționale, experți din țară și de peste hotare și reprezentanți ai sectorului privat cu expertiză și interes în acest domeniu.

În calitate de candidat la UE, Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a-și intensifica lupta împotriva muncii ilegale prin prezentarea de propuneri legislative relevante și asigurarea controlului efectiv de stat al respectării legislației muncii. Reducerea muncii ilegale este și un obiectiv al Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030. În contextul celor menționate mai sus, Guvernul elaborează o serie de politici ambițioase de reducere a muncii ilegale care vizează echilibrarea stimulentelor, măsurilor preventive, dar și ale celor descurajatoare.

Prezent la eveniment, Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, a reiterat necesitatea muncii legale, enumerând beneficiile, dar și obiectivele ministerului pentru a asigura acest deziderat, alături de alte instituții publice de resort. „Mă bucur că se merge pe transparență, este extrem de important ca oamenii să știe la ce să se aștepte de la sistemul de protecție socială. Atunci când cetățenii văd cum contribuția lor se transformă în beneficii sociale, în viitoarea pensie, acest fapt oferă credibilitate sistemului. Obiectivele pe care cu toții le urmărim sunt un număr mai mare de locuri de muncă, salarii mai mari și mai multe oportunități de angajare pentru persoane cu studii superioare. Doar așa vom putea opri exodul tinerilor talentați și vom crește mai dinamic economia și societatea Republicii Moldova. Avem nevoie și de sectoare și industrii cu valoare înaltă, pentru a oferi oportunități tinerilor cu studii superioare. Sectorul IT este un exemplu care a demonstrat o creștere excepțională și crearea în tempouri accelerate a locurilor de muncă, cu salarii ce au atins valoarea medie de 36 mii lei. Este critic să stimulăm sectoarele care au potențial de creștere similar. Spațiu pentru creștere intensivă a contribuțiilor nu mai există, acțiunile trebuie să fie orientate spre creșterea bazei de impozitoare, inclusiv prin stimulente fiscale. Ținând cont de realitățile obiective ale Republicii Moldova, specificul economiei, specificul industriilor noastre și proximitatea cu UE, este important să stabilim regimuri care să maximizeze beneficiile pentru cetățenii noștri și să contribuie la creșterea economică a țării”, consideră ministrul Gaibu.

La rândul său, Marcel Spătari, Ministrul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova și gazda evenimentului a menționat despre acțiunile discutate și implementate împreună cu ministerul Economiei la acest capitol, care se încadrează pe două dimensiuni: cea de penalizare, monitorizare și sancționare și cea de prevenire și stimulare a înălbirii salariilor. ”Pe prima dimensiune vorbim despre reforma inspecției muncii: consolidarea și reorganizarea instituției, au fost crescute salariile inspectorilor, trebuie să revizuim criteriile de risc și să stabilim o conlucrare mai bună între inspecția muncii și inspectoratul fiscal. Săptămâna aceasta am pornit un mecanism prin care vrem ca o parte din deficitul care astăzi merge din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat să fie transferat prin agenții economici. Respectiv, agenții economici vor beneficia pentru o perioadă tranzitorie de credite fiscale pentru costul adițional al înălbirii salariilor. Este o măsură pentru a stimula mai ales conformarea fiscală a agenților economici mici”, a precizat ministrul Spătari.

Munca ilegală reprezintă aproape un sfert din economia Republicii Moldova. Se estimează că un număr de 192.000 de persoane lucrează în prezent în mod ilegal, majoritatea în agricultură, construcții și comerț. Aceștia rămân fără protecție socială și se pot confruntă cu sărăcia extremă la bătrânețe. Drept consecință a muncii ilegale, în 2022 există un deficit de aproape 5 miliarde lei (MDL) la bugetul asigurărilor sociale, în timp ce pierderile fiscale totale sunt estimate la 15 miliarde lei (MDL) anual, subminând finanțarea serviciilor sociale, proiectelor de infrastructură și a altor bunuri publice. Efectul muncii ilegale, pe scară largă, asupra întreprinderilor este, de asemenea este unul semnificativ. Există un cost economic serios pentru întreprinderile care respectă legea, deoarece nu pot concura cu cele care operează sub formă ilegală.

Conferința a fost organizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în parteneriat cu Fundația Soros Moldova.

Imagini: